Patologia tendoanelor

Trigger finger sau degetul în resort (trăgaci)

Reprezintă o îngroșare a tendonului flexor al degetului mâinii la nivelul unui scripete (canal) prin care glisează tendonul.

În funcție de severitate degetul se poate bloca in flexie necesitând deblocarea pasivă cu mâna opusă sau poate determina doar o „agățare” a mișcării de flexie.

Mai apar simptome ca durerea, redoarea degetului afectat sau a întregii mâini, edem palmar la nivelul bazei degetului respectiv.

Printre factorii de risc se numără munca fizică intensă (grădinărit, industrie grea etc), cântatul la un instrument muzical (pian, acordeon etc) sau sportivii de performanță (tenismenii).

Patologia tendoanelor

Frecvent expuși acestei patologii sunt pacienții cu poliartrita reumatoida, gută, diabet zaharat, boală tiroidală.

Diagnosticarea degetului în resort se face pe baza examenului clinic de către chirurgul plastician și se confirmă cu exactitate locul afectat printr-o ecografie musculo-scheletală.

Tratamentul este pur chirurgical și se efectuează sub anestezie locală printr-o incizie minimă (aprox. 1 cm) la nivelul locului indicat ecografic.

Imedit după operație dispare blocarea degetului, durerea putând să persiste până la 4-6 saptămâni.

Repararea tendonului mâinii/piciorului post- traumatic

În funcție de tipul tendonului afectat (flexor/extensor) se practică o incizie supraiacentă leziunii.

Tipuri de anestezie necesare reparării tendonului:

Anestezie locală, în aproximativ 60% din cazuri;

Anestezie regională, în aprox. 30% din cazuri;

Anestezie generală, în aprox. 10% din cazuri.

Programează-te la un consult!
Patologia tendoanelor
Patologia tendoanelor

După efectuarea inciziei sub una dintre tipurile de anestezie enumerate mai sus, capetele tendonului secționat sunt aduse cap la cap și suturate printr-un tip special de sutură aferent tipului de tendon și de leziune.

În cazul în care există un defect de tendon, iar capetele tendonului nu mai pot fi aduse cap la cap, este necesară reconstrucția tendonului cu grefă de tendon, grefă care este recoltată fie de la nivelul aceluiași tendon fie se folosește un alt tendon. 

Radiografie articulație - patologia tendoanelor

După repararea chirurgicală a tendonului, se repară pielea printr-o sutură cu un impact cicatriceal cât mai mic și se imobilizează membrul respectiv într-o atelă ghipsată.

Imobilizarea este necesară timp de 3-6 săptămâni, timp în care pacientul nu poate folosi membrul respectiv (mână/picior).

Vezi Prețuri
Radiografie articulație - patologia tendoanelor

Ce este patologia tendoanelor?

Patologia tendoanelor membrului superior cuprinde o gamă largă de afecțiuni care implică leziuni traumatice (secțiuni, rupturi) sau degenerative (tenosinovite, tendinoze) ale tendoanelor flexoare și extensoare ale mâinii și degetelor. Tendoanele sunt structuri fibroase care transmit forța musculară la oase, permițând mișcarea. Leziunile tendinoase ale mâinii necesită tratament chirurgical de specialitate datorită anatomiei complexe și exigenților funcționale ridicate.

Tipuri de afecțiuni tendinoase

  • Secțiuni de tendoane flexoare: cauzate de plăgi tăiate, cu pierderea flexiei degetelor. Urgență chirurgicală care necesită reparare primară în primele 12-24 de ore.
  • Secțiuni de tendoane extensoare: pierderea extensiei degetelor. Reparare chirurgicală sau tratament ortetic, în funcție de zona de leziune.
  • Degete în resort (trigger finger): tenosinovită stenotică a tendoanelor flexoare cu blocare în flexie. Frecvent la diabetici și după mișcări repetitive.
  • Boala de Quervain: tenosinovită a extensorului scurt și a abductorului lung al policelui, cu durere la baza policelui.
  • Rupturi de tendoane extensoare (deget în ciocan): ruptura extensorului la inserția pe falanga distală, cu flexia permanentă a vârfului degetului.

Tehnici chirurgicale

Dr. Răzvan Simion tratează chirurgical patologia tendoanelor folosind tehnici microchirurgicale:

Tenorrafia (repararea primară): Sutura capetelor secționate ale tendonului folosind tehnici specifice (Kessler modificat, Strickland) cu fir neresorbabil, sub magnificație optică. Esențială este repararea atât a tendonului cât și a tecii sinoviale pentru optimizarea alunecării.

Tenoliza: Eliberarea aderențelor care limitează alunecarea tendonului după o reparare anterioară. Se realizează la minimum 3-6 luni după tenorrafie, sub anestezie locoregională cu cooperarea activă a pacientului.

Pulley release (decompresie): Secțiunea puley-ului A1 pentru degetul în resort. Procedură minoră sub anestezie locală, durata 10-15 minute.

Recuperare

Recuperarea depinde de tipul intervenției. Repararea tendoanelor flexoare necesită protocolul de mobilizare precoce controlată (Kleinert sau Duran) cu atelă dorsală de protecție timp de 4-6 săptămâni — esențial pentru prevenirea aderențelor și rupturii. Kinetoterapia specializată a mâinii este obligatorie și durează 3-6 luni. Forța de prehensiune revine la 80-90% din normal la 12 săptămâni.

Pentru degetul în resort: activitățile se reiau imediat, recuperarea completă în 2-4 săptămâni.

Întrebări frecvente despre patologia tendoanelor

Ce se întâmplă dacă un tendon secționat nu este reparat?

Capetele tendinoase se retractează și cicatrizează separat, făcând repararea primară imposibilă după 3-4 săptămâni. Funcția de flexie sau extensie a degetului se pierde permanent. Reconstrucția tardivă (grefă tendinoasă sau transfer tendinos) este posibilă dar cu rezultate funcționale inferioare reparării primare.

Cât durează recuperarea după repararea unui tendon flexor?

Protocolul complet de recuperare durează 3-6 luni. Atela de protecție se poartă 4-6 săptămâni. Kinetoterapia activă supervizată este esențială din prima săptămână. Munca ușoară la 6-8 săptămâni, munca manuală grea la 12 săptămâni. Aderența principală: cooperarea pacientului cu protocolul de kinetoterapie este factorul determinant al rezultatului.

Ce este degetul în resort și cum se tratează?

Degetul în resort apare când tendonul flexor se îngroașă și se blochează la trecerea prin puley-ul A1, cauzând click-uri dureroase sau blocarea degetului în flexie. Tratamentul inițial: infiltrație cu corticosteroizi (eficacitate 60-70%). Dacă simptomele persistă: decompresia chirurgicală (secțiunea puley-ului A1) — procedură minoră cu rezultate excelente.

Tendonul reparat poate ceda?

Ruptura reparației este un risc în primele 6-8 săptămâni (2-5% din cazuri). De aceea, protocolul de mobilizare este strict controlat: mișcări pasive și active ușoare în primele săptămâni, cu creșterea progresivă a rezistenței. Respectarea instrucțiunilor postoperatorii este crucială.